
In cadrul unui ciclu de fertilizare in vitro (FIV), embrio-transferul este o etapa esentiala, in care unul sau mai multi embrioni obtinuti in laborator sunt introdusi in cavitatea uterina, cu scopul obtinerii unei sarcini.
Exista doua tipuri de embriotransfer:
- Transferul de embrioni proaspeti – realizat la 3-5 zile dupa punctia ovariana
- Transferul de embrioni congelati (FET – Frozen Embryo Transfer) – efectuat intr-un ciclu ulterior, dupa decongelarea embrionilor crioconservati
Ambele optiuni sunt sigure si pot duce la o sarcina, dar sunt alese in contexte diferite, in functie de raspunsul ovarian, starea endometrului si riscurile medicale.
Ce inseamna transferul de embrioni proaspeti?
Transferul proaspat presupune introducerea embrionilor in uter in acelasi ciclu in care s-a realizat fertilizarea in vitro. Dupa stimularea ovariana si recoltarea ovocitelor (punctia ovariana), ovocitele sunt fertilizate in laborator, iar embrionii rezultati sunt urmariti timp de cateva zile. Unul sau mai multi embrioni de calitate buna sunt apoi transferati in uter, de obicei in ziua 5 (stadiul de blastocist).
Acest tip de transfer este ales daca raspunsul la stimulare este echilibrat, endometrul este optim din punct de vedere ecografic (grosime, aspect trilaminar), si nu exista risc de hiperstimulare ovariana severa (OHSS).
Avantajul major este ca se continua intregul proces FIV intr-un singur ciclu, fara pauze sau amanari. In plus, pentru unele paciente, poate fi benefic din punct de vedere psihologic sa nu astepte suplimentar dupa recoltarea ovocitelor.
Totusi, in unele cazuri, raspunsul hormonal indus de stimularea ovariana poate avea un efect negativ asupra receptivitatii endometriale, reducand sansele de implantare. De asemenea, daca se dezvolta un numar mare de foliculi sau apar semne de hiperstimulare, transferul proaspat poate creste riscul complicatiilor.
Ce este transferul de embrioni congelati (FET)?
Transferul de embrioni congelati presupune vitrificarea (congelarea rapida) a embrionilor obtinuti prin FIV, urmata de decongelarea si transferul lor intr-un ciclu diferit, la o data ulterioara. Aceasta metoda permite amanarea transferului pentru momentul optim din punct de vedere medical.
Pregatirea pentru FET se poate face fie in ciclu natural monitorizat, fie prin suport hormonal (estradiol si progesteron), in functie de caracteristicile pacientei.
Transferul de embrioni congelati este preferat in urmatoarele situatii:
- Cand exista risc crescut de hiperstimulare ovariana severa (OHSS)
- Daca endometrul nu este adecvat la momentul fertilizarii (prea subtire, sau cu aspect necorespunzator)
- In ciclurile cu testare genetica preimplantationala (PGT-A) – pentru ca este nevoie de timp pentru rezultatul testului, embrionii trebuie crioconservati
- Daca pacienta are nevoie de o pauza pentru recuperare dupa stimulare
In plus, transferul in ciclul urmator permite functionarea endometrului intr-un mediu hormonal mai fiziologic, fara influenta excesiva a stimularii ovariene.
Ce spun studiile recente?
In ultimii ani, o serie de studii clinice au comparat eficienta si siguranta celor doua tipuri de transfer. Rezultatele arata ca, in anumite contexte, transferul de embrioni congelati poate oferi rate de sarcina si de nastere cel putin egale, daca nu chiar superioare, comparativ cu transferul proaspat.
Un aspect important este receptivitatea endometrului. In ciclul stimulat, profilul hormonal poate duce la o asincronie intre dezvoltarea embrionului si pregatirea mucoasei uterine, afectand sansele de implantare. In schimb, ciclurile FET permit o pregatire endometriala mai precisa si un control mai bun asupra momentului transferului.
Ce alegem?
Decizia privind tipul de transfer nu este universala si se ia intotdeauna individualizat. Medicul specialist evalueaza:
- raspunsul ovarian
- profilul hormonal
- aspectul endometrului
- istoricul reproductiv al pacientei
- prezenta altor afectiuni medicale
- dorinta cuplului de a continua imediat sau de a astepta
In unele cazuri, se poate face un transfer proaspat si se crioconserveaza restul embrionilor pentru transferuri ulterioare (numite embriotransferuri secventiale), ceea ce permite mai multe sanse intr-un singur ciclu FIV.
Atat transferul de embrioni proaspeti, cat si cel de embrioni congelati sunt metode valoroase in tratamentul infertilitatii. Tehnologia actuala de vitrificare permite pastrarea embrionilor in conditii excelente, cu rate mari de supravietuire la decongelare si sanse reale de succes.
Ceea ce conteaza cel mai mult este sincronizarea optima dintre embrion si uter, starea generala a pacientei si personalizarea tratamentului. Alegerea nu trebuie facuta in graba, ci impreuna cu echipa medicala, pe baza analizelor si obiectivelor fiecarui cuplu in parte.
Ce alegem pana la urma: transfer de embrion in ziua 3 sau in ziua 5?
Raspunsul scurt este: depinde de fiecare caz in parte.
Decizia privind momentul optim al transferului embrionar se ia in functie de mai multi factori: varsta pacientei, calitatea si numarul ovocitelor, numarul de embrioni obtinuti, istoricul de fertilitate si conditiile din laborator.
Nu exista un raspuns universal valabil pentru toate pacientele. Unii embrioni se dezvolta mai bine daca sunt transferati devreme, in ziua 3, in mediul natural al uterului. Altii au sanse mai mari daca sunt lasati sa evolueze pana in stadiul de blastocist, ziua 5, ceea ce ofera mai multe informatii despre potentialul lor real.
Pentru pacientele care au putini embrioni disponibili sau un istoric de esecuri in FIV, uneori transferul in ziua 3 este considerat mai sigur, pentru a nu pierde sanse daca embrionii nu ajung pana in ziua 5.
Pe de alta parte, daca exista un numar suficient de embrioni si conditiile sunt optime, transferul in ziua 5 poate oferi un avantaj, mai ales datorita sincronizarii mai bune cu uterul si a sanselor mai mari de implantare per embrion transferat.
Ce este important sa retii
- Nu toti embrionii ajung la ziua 5, iar acest lucru nu inseamna neaparat ca nu sunt viabili. Unii pur si simplu se dezvolta mai bine in uter decat in laborator.
- Transferul in ziua 5 (blastocist) permite o selectie naturala a embrionilor cu cel mai mare potential, poate reduce riscul de sarcina multipla (prin transferul unui singur embrion) si este singura optiune daca se doreste testarea genetica a embrionilor inainte de implantare.
- Nu conteaza doar ziua in care se face transferul, ci si calitatea embrionului, pregatirea endometrului si coordonarea cu momentul optim al implantarii.
Ce alegem noi?
In practica, echipa medicala analizeaza toti acesti factori si discuta cu fiecare cuplu despre cea mai potrivita strategie. Obiectivul este mereu acelasi: sa obtinem o sarcina sanatoasa si sa maximizam sansele de reusita.
De cele mai multe ori, daca avem posibilitatea, optam pentru cultura extinsa pana in ziua 5, deoarece ne permite o selectie mai buna si o evaluare mai clara a calitatii embrionilor.
Nu exista o reteta magica. Transferul in ziua 3 sau in ziua 5 trebuie adaptat fiecarei paciente. Alegerea nu este despre “care e mai bun in general”, ci despre “care e mai bun pentru tine”.
Daca esti in procesul de FIV sau urmeaza sa intri in tratament, discuta deschis cu medicul tau despre toate optiunile si intreaba ce tip de transfer ti se potriveste mai bine. Informarea si personalizarea tratamentului sunt cheia unei experiente medicale bune si a unui rezultat favorabil.